Importanța și rolul dezvoltării stimei de sine la preșcolari

Autor: ed. Grigore Daniela Nicoleta
Grădinița „Căsuța Piticilor”, Arad

„Când descurajăm visurile mari ale copiilor noştri, o facem pentru că nu vrem să sufere sau să fie dezamăgiţi. Dar adevărata suferinţă vine nu din viaţă – care are felul ei de a ne călăuzi spre ţelurile autentice – ci din faptul că le spunem că nu vor reuşi. Atunci când îi încurajăm, când avem încredere în ei, când le „suflăm în jar”, copiii dezvoltă capacităţi incredibile. Când ne facem timp să-i ascultăm şi să le vorbim, aceştia se simt iubiţi, încurajaţi şi capabili. Stima lor de sine se dezvoltă, capătă încredere în ei înşişi şi dobândesc atitudini pozitive faţă de viaţă.”
Dezvoltarea stimei de sine este un proces care durează o viață întreagă, dar ale cărei baze sunt puse în copilăria timpurie. Ca educatori, avem o influență extrem de mare asupra felului în care un copil se percepe pe el însuși sau asupra formării părerilor cu privire la propria lui persoană. Continuarea

Numărul 27 / iunie 2013:

data apariției: 20 iunie 2013

Coordonatori: prof. Magdalena Ene, prof. Diana Loghin
Colaboratori: 
prof. 
Onița Burdeți, prof. Mioara-Ștefania Șchiopu, prof. Cati Ciobanu, prof. Elena Mirela Sopron

Pentru numărul 28 / iulie 2013, puteți trimite articolele până pe 18 iulie! Articolele trimise după această dată vor apărea în numărul 29 al revistei, respectiv numărul pe luna august 2013. Vă rugăm să citiți cu atenție CONDIȚIILE DE PUBLICARE și Materiale acceptate dar și pagina Cum devin colaborator/coordonator!

Studiu de specialitate – Rolul şi importanţa activităţilor extracurriculare în dezvoltarea armonioasă a copilului

Autor: ed. Pop Marioara
Şcoala Gimnazială Lăpuş, Maramureş

 

     „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor..” (Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)

Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale.Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.

Procesul educational din gradiniţă şi şcoală presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfaşurate în grădiniţă şi şcoală în afara activităţilor obligatorii sau activităţi desfaşurate în afara grădiniţei. Ele sunt activităţi extracurriculare şi se desfăsoară sub îndrumarea atentă a educatoarelor şi învăţătoarelor. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Continuarea

Numărul 26 / mai 2013:

data apariției: 20 mai 2013

Coordonator: prof. Dorina Elena Drăniceanu
Colaboratori: 
prof. 
Ileana Grad, prof. ing. Omer Sevinci, prof. Diana Loghin, prof. Onița Burdeți

Pentru numărul 27 / iunie 2013, puteți trimite materialele până pe 18 iunie ! Materialele  trimise după această dată vor apărea în numărul 28 al revistei, respectiv numărul pe luna iulie 2013. Vă rugăm să citiți cu atenție CONDIȚIILE DE PUBLICARE și Materiale acceptate dar și pagina Cum devin colaborator/coordonator!

Important! Revistele vor fi expediate coordonatorului, colaboratorilor și autorilor în perioada 27-31 mai 2013!

Stimularea psiho-cognitivă a copiilor de varstă anteprescolară

Autor: prof. Daniela Mioara Chisăliţă
Grădiniţa Nr. 23 Botoşani 

                Pâna în ultimile două decenii, educaţia timpurie se concretiza în pregătirea copiilor pentru sistemul de educaţie premergător şcolarizării desfăşurată în intervalul de vârstă de la 3 la 6/7 ani. Acest tip de educaţie era considerată o activitate sistematizată, desfăşurată în instituţii specializate de tipul grădiniţelor şi era cunoscută ca şi astăzi ca educaţia preşcolară.

Conferinţa Naţională de la Jomtien din Thailanda din 1990 – Educaţia pentru toţi – a introdus un nou concept: cel de ,,lifelong learning” (educaţie pe tot parcursul vieţii) şi odată cu el, idea că educaţia în orice formă s-ar desfăşura ea începe de la naştere.

Noua perspectivă privind familia şi copilul mic, precum şi momentele semnificative ale anului 1990 în acest domeniu, care au marcat semnificativ politicile privind dezvoltarea timpurie a copilului, au contribuit semnificativ la conturarea principiilor de bază ale Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, prin care se subliniază că bunăstarea şi dezvoltarea copilului este rezultatul unei abordări convergente, incluzănd sănătatea, educaţia şi protecţia copilului.  Continuarea

Amenajarea funcţională a curţii de joacă în unităţile preşcolare

Autor: prof. Bleoju Geanina Alina
Grădiniţa cu P.P.Nr. 2 Bârlad

    Copiii au nevoie de aer curat şi de mişcare. Dacă vremea o permite este bine ca ei să iasă zilnic la aer. Jocul în curte nu este ”o pierdere de timp”, aşa cum consideră unii părinţi. El favorizează dezvoltarea organismului în general, a musculaturii şi exersează coordonarea diferitelor părţi ale organismului. Jocul favorizează interacţiunea socială între copii.

Curtea de joc din fiecare grădiniţă ar trebui aranjată astfel încât să fie multifuncţională şi să poată fi un loc în care copiii să se simtă în siguranţă, să se joace, să observe natura, să contribuie la îngrijirea şi păstrarea ei, pentru ca aceasta să constituie o fărâmă de basm şi bună dispoziţie.

În curtea grădiniţei se poate amenaja o platformă de beton care să dea posibilitatea desfăşurării activităţilor comune de educaţie fizică, precum şi desfăşurarea unor jocuri de rol cum ar fi: “De-a circulaţia”, sau a unor competiţii şi concursuri de trotinete, triciclete, de biciclete, de patine cu rotile, de desene pe asfalt. Pentru învăţarea regulilor de circulaţie, precum şi pentru desfăşurarea jocurilor de rol: ”De-a şoferii”sau “De-a pietonii” aleile pot fi prevăzute cu marcaje, cu semafoare şi cu indicatoare de circulaţie, care pot fi mobile. Continuarea

Studiu de specialitate – Importanţa metodelor interactive de grup

Autor: prof. înv. preṣcolar: Andrei Ana
Școala „Mazilu Vipie Gheorghe”, Catunele, jud. Gorj

Să pornim odată cu copiii la descifrarea, organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă, modernă, activă, flexibilă, accesibilă, plăcută şi democratică.

Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbarea radicală a modului de abordarea a activităţii didactice.

Noul, necunoscutul, căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”, se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”, în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme, situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup, prin analize, dezbateri, descoperă răspunsuri la toate întrebările, rezolvă sarcini de învăţare, se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. Continuarea

Studiu de specialitate – Abordare integrată – curriculum la decizia educatoarei

Autor: prof. înv. preṣcolar: Andrei Ana
Școala „Mazilu Vipie Gheorghe”, Catunele, jud. Gorj

Ȋn ultimii ani, la nivelul învăţământului românesc au apărut idei şi practici care au încurajat schimbarea abordării de la curriculum centrat pe disciplină la un curriculum centrat pe copil. Situarea copilului în centrul organizării procesului de predare – învăţare a constituit o schimbare fundamentală care a atras după sine necesitatea găsirii acelor soluţii didactice care să stimuleze performanţa copilului cel puţin la nivelul descris de potenţialul său.

După Vîgotski „învăţarea creează zona celei mai apropiate dezvoltări, adică provoacă, cheamă la viaţă şi pune în mişcare o serie întreagă de procese ale dezvoltării, care acum sunt posibile pentru copil numai în sfera interrelaţiei cu cei din jur şi numai în cursul colaborării cu semenii din care, deschizând cursul intern al dezvoltării, devin apoi un bun interior al copilului.” Continuarea

Studiu de specialitate – Modalităţi de completare a jurnalului grupei

Autor: prof. înv. preṣcolar Giurcău Alina
Grădiniṭa Tirioi-Larga, Jud. Gorj

Motto:“Bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul omului se modelează datorită sufletului unui alt om.”(Robindranath Tagore)

Numeroase studii au demonstrat eficacitatea redusă a instrumentelor tradiṭionale de evaluare şi au recomandat utilizarea, în paralel, a unor metode complementare sau alternative.

Pentru a suplini limitele metodelor tradiţionale, formele alternative de evaluare trebuie:

  • să permită observarea în mod continuu a comportamentului elevilor;
  • să favorizeze dialogul preşcolar-educator;
  • să conţină elemente de auto-evaluare şi co-evaluare;
  • să conducă la remedierea în timp util a problemelor apărute, fie prin ajustarea metodelor de predare de catre cadrul didactic, fie prin modificarea metodelor de  învăṭare de către preṣcolari.

Posibilitatea remedierii în timp util a unei probleme ne duce cu gândul la tabloul de bord al unui autoturism- acesta oferăîn timp real informaṭii despre situaṭia maṣinii ṣi a modului în care se desfăṣoară drumul, oferind ṣoferului pârghiile de acṭiune necesare. Continuarea

Studiu de specialitate – Insuccesul şcolar nu e o fatalitate

Autor: prof. înv. preṣcolar Giurcău Alina
Grădiniṭa Tirioi-Larga, Jud. Gorj

Problema succesului şi a insuccesului şcolar   i-a preocupat pe mulţi învăţători, părinţi, dar şi pe unii elevi. Deseori ne întrebăm ,,De ce acest copil nu poate să înveţe mai bine?”, ,,De ce nu-i place la şcoală?”, ,,Ce trebuie să fac eu ca părinte sau profesor să-l îndemn spre învăţătură?”.

Unii, însă, şi-au pus întrebări precum: ,,Ce-i determină pe unii copii să înveţe?”, ,,De ce acest copil are succes şcolar sau de ce are note bune?”, ,,Cum s-a produs această dorinţă de a învăţa şi de a fi un viitor om intelectual?” Aceste întrebări pot continua pentru că numărul lor este mare.

Succesul şcolar constă în ,,obţinerea unui randament superior în activitatea instructiv-educativă la nivelul cerinţelor programelor şi ale finalităţilor învăţământului, iar insuccesul se referă la rămânerea în urmă la învăţătură sau la neîndeplinirea cerinţelor obligatorii din cadrul procesului instructiv educativ, fiind efectul discrepanţei dintre exigenţe, posibilităţi şi rezultate”. Continuarea

Studiu de specialitate – Educaţia ecologică ȋn grădiniţă

Autor: prof. înv. preṣcolar Giurcău Alina
Grădiniṭa Tirioi-Larga, Jud. Gorj

   „A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atât de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii” afirma Eugen Pora.

Natura constituie o expresie complexă a frumuseţii şi bogăţiei în care ne naştem, trăim şi muncim şi de aceea copiii trebuie să o cunoască, să o iubească şi s-o îngrijească încă din primii ani de viaţă. Îngrijirea mediului înconjurător, implică din partea omului desfăşurarea unor acţiuni practice, care să contribuie la evoluţia plantelor şi animalelor, apărarea lui de acţiunile dăunătoare care pun în pericol viaţa acestora. Natura, această splendidă minune, care constituie însăşi leagănul civilizaţiei umane, asigurând condiţiile existenţei umanităţii, ar fi de neconceput fără lumea fascinantă a plantelor şi a animalelor.

Educaţia ecologică, începută încă din grădiniţă, are semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintre om şi mediul de viaţă, care nu este numai al său, ci şi al plantelor şi al animalelor, a tot ce există pe acest pământ, iar copiii trebuie să conştientizeze şi să-şi exprime respectul pentru mediul natural de care beneficiem cu toţii şi pe care îl vor moşteni generaţiile viitoare. Continuarea

Studiu de specialitate – Rolul relaţiilor interpersonale în grădiniţă şi şcoală

Autor: prof. înv. preşcolar Băluţă Andreea
Şcoala Gimnazială Drăgoteşti        

                       “ Educatorul nu face altceva decât îndreaptă ceea ce natura a creat” Vasile Conta 

Jocul interacţiunilor reciproce dintre personalităţile implicate în procesul instructiv – educativ,, cadru didactic-elev – clasă”ar trebui să ocupe un loc primordial ca obiect de studiu. Subliniem complementaritatea actului de predare – învăţare, dar şi dependenţa acestuia de modele şi de aportul mediului educativ, de interacţiunile ivite, într-un cuvânt, ceea ce ar presupune o realitate psihosocială complexă: clasa de elevi.

Factorul relaţional ca şi considerent principal reliefează faptul că ,,…fiinţa umană, copilul situat într-un anumit mediu, este profund influenţat de acesta; comportamentul său diferă după cum trăieşte solitar sau în colectiv şi depinde, într-o mare măsură, de natura relaţiilor cu partenerii.” Continuarea

Conflictul-dimensiune esenţială a comunicării

Autor: prof. înv. preşcolar Băluţă Andreea
Şcoala Gimnazială Drăgoteşti 

 Motto: ,,Dacă ar trebui să renunţ la toate darurile mele cu excepţia unuia, m-aş hotărî să-l păstrez pe cel al vorbirii, căci el m-ar ajuta să le recuperez pe toate celelalte.’’ Daniel Webster

Conflictul şi comunicarea sunt într-o relaţie de interdependenţă, acolo unde se iveşte un conflict, cu siguranţă va exista şi comunicare.

Pentru o înţelegere mai bună a relaţiei dintre comunicare şi conflict, este necesară lămurirea celor două noţiuni.

Comunicarea reprezintă elemental indispensabil pentru funcţionarea optimă a oricărei colctivităţi umane, realizată printr-un schimb continuu de mesaje, idei, sentimente şi păreri. Orice activitate de comunicare are la bază înţelegerea celorlalţi, dar şi înţelegerea noastră de către ceilalţi, scopul comunicării de zi cu zi fiind descoperirea şi împărtăşirea trebuinţelor şi nevoilor. Continuarea

Educaţia ecologică în grădiniţa de copii

Autor: ed.  Cristina Merluşcă
Grădiniţa cu P.N.nr. 9 Comăneşti

Încă de la începuturile existenţei sale, omul s-a aflat în mijlocul naturii folosindu-se de toate darurile acesteia. Protejarea planetei ,,Pământ”, casa noastră a tuturor, este o problemă care trebuie să ne preocupe pe toţi, adulţi şi copii, deoarece fenomenele de poluare nu cunosc distanţe şi nu ţin seama de frontiere.

Ignorarea măsurilor ecologice de apărare a mediului poate declanşa o criză ecologică având consecinţe grave. De aceea este necesară formarea conştiinţei şi conduitei ecologice prin orice demers educativ, încă de la grădiniţă, prin activităţi atractive, care să-i facă pe copii să înţeleagă rolul pe care îl joacă fiecare dintre noi în păstrarea şi ocrotirea mediului înconjurător.

Natura trebuie protejată şi îngrijită. Dacă iubim curăţenia şi o întreţinem, totul în jurul nostru va fi curat şi vom respira un aer de calitate, nepoluat iar lumina soarelui va fi blândă. Cea mai mare bogăţie a oamenilor este formată din: apă limpede, aer curat, pământ brun, plante şi animale sănătoase. Toate acestea contribuie la o viaţă sănătoasă ăi armonioasă pentru oameni. De aceea este bine să-i învăţăm pe copii cum pot proteja şi ocroti natura. Să fie de mici buni ecologişti, păstrând pământul curat. Continuarea

Studiu de caz – Dezvoltarea limbajului la vârsta preșcolară

Autor: prof. înv.primar și preșcolar Dumitrache Ana Maria
Școala Primară Numărul 1, Micești-Argeș

Educarea limbajului la copiii preșcolari trebuie să constituie o preocupare permanentă a părinților dar mai ales a educatoarei.

Pentru formarea şi dezvoltarea copilului, limbajul are o importanţă deosebită. Limbajul este în acelaşi timp şi un mijloc de comuniare, şi un mijloc de cunoaştere. Prin limbaj copilul comunică, prin diferite forme, cu cei din jur, îşi prezintă gândurile, formulează întrebări, construieşte răspunsuri, îşi manifestă sentimentele.

Prin limbaj copilul acumulează cunoştinţe, învaţă să le folosească în diferite situaţii, relaţionează cu cei din jur, se integrează în grupuri de copii.

Funcţiile limbajului în dezvoltarea copilului sunt: Continuarea

Studiu de specialitate – Importanţa jocului didactic-matematic în învăţământul preşcolar

Autor: prof. înv. preşcolar Corina-Cristina Ciolacu
Grădiniţa „Lumea Florilor”, Năvodari, Constanţa

Activitatile matematice pot fi accesibilizate şi îndrăgite de copii dacă se desfăşoară în spiritul jocului, indiferent de forma de activitate pe care o îmbracă. Chiar dacă ponderea elementului joc diferă de la o formă de activitate matematică la alta, aceasta nu trebuie să lipsească în niciun caz. Diferenţa dintre exerciţiile matematice şi jocurile cu reguli constă în principal în conceperea modului lor de desfăşurare: sub forma exerciţiului-joc sau a jocului-exerciţiu. Jocul didactic matematic se utilizează în alte scopuri decât cele care vizează învăţarea propriu-zisă. Unele servesc la consolidarea, sistematizare sau evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor copiilor, iar altele la formarea în mod special a gândirii logice.

La vârsta preşcolarităţii, jocul are o dublă semnificaţie: pe de o parte cadrul în care se manifestă, se exteriorizează întreaga viaţă psihică a copilului, în joc copilul exprimându-şi cunoştinţele, emoţiile, satisfacţiile, satisfăcându-şi dorinţele şi eliberându-se, descărcându-se emoţional. Pe de altă parte, jocul constituie principalul instrument de formare şi dezvoltare a capacităţilor psihice ale copilului, niciuna dintre funcţiile şi însuşirile lui psihice neputând fi concepute şi imaginate în afara jocului. Continuarea

Metodica organizării şi desfăşurării jocului didactic în învăţământul preşcolar

Autor: ed. Floarea Stan
Grăd. PP Prichindel, Gălăuţaş, Harghita

  ,,Persoana care se joacă îşi dă, oare, seama de ficţiunea pe care o creează sau se lasă înşelată de aceeaşi ficţiune? Nici una, nici alta. Este foarte conştientă de iluzia pe care o învăluie, dar i se supune de bună voie.” (Edouard Claparede)

        Eficienţa procesului instructiv-educativ din grădiniţă depinde atât de stabilirea adecvată a conţinutului cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor cât şi de modalităţile prin care ajung să fie însuşite de copii. Jocul didactic se desfăşoară în grădiniţă cu grupa întreagă sau individual, în grupuri mici, având rolul de pregătire a unor activităţi şi mai ales de consolidare şi fixare a cunoştinţelor şi deprinderilor.

        Obiectivele jocului didactic sunt în interdependenţă cu obiectivele celorlalte forme de activitate din grădiniţă, fiind o parte componentă a acestui sistem de activităţi.

       În jocul didactic sunt implicate ca procese psihice: Continuarea

Numărul 25 / aprilie 2013:

data apariției: 20 aprilie 2013

Coordonatori: prof. Cristina Stan, prof. Alina Giurcău
Colaboratori:
prof.
Corina-Cristina Ciolacu, prof. Marinela Kiș, prof. Ana Andrei

Pentru numărul 26 / mai 2013, puteți trimite articolele până pe 15 mai ! Articolele trimise după această dată vor apărea în numărul 27 al revistei, respectiv numărul pe luna iunie 2013. Vă rugăm să citiți cu atenție CONDIȚIILE DE PUBLICARE și Materiale acceptate dar și pagina Cum devin colaborator/coordonator!

Utilizarea softurilor educaţionale în procesul instructiv-educativ din grădiniţă

Autor: prof. înv. preşc. Moga Laurenția
Grădiniţa P.P. „Lumea copiilor”, Constanţa

            Educaţia este factorul strategic al dezvoltării de perspectivă şi priveşte modelarea multidimensională şi anticipativă a factorului uman.

Acum, când calculatorul este o „modă”, el fiind prezent în aproape fiecare familie, am considerat necesar şi util să-i învăţăm pe copiii din grădiniţă să-l folosească în scop educativ, determinându-i astfel să renunţe la acele jocuri care, pe lângă faptul că nu educă, incită la violenţă.

Softurile educaţionale sunt foarte bune şi utile în activitatea din grădiniţă, copiii învaţă mult mai uşor anumite noţiuni, sunt atractive şi sunt concepute interdisciplinar, ceea ce ne determină să abordăm tema din mai multe perspective.

Sarcinile sunt prezentate sub forma unor jocuri care cuprind exerciţii vizualizate într-o formă grafică atractivă, cu elemente de animaţie şi sunet. Continuarea

Studiu de specialitate – Metoda interactivă „Cubul”

Autor:  ed. Nicoleta Florea
Şcoala Generală Stînceni, judeţul Mureş

Vizează descrierea, comparaţia, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea, atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi îmbogăţit cu noi cunoştinţe sau a unei situaţii privite din mai multe perspective, ori ca mijloc de fixare a unor informaţii obţinute.

Am folosit metoda cubul în activitatea de evaluare cu tema: “Câinele”.

1. Am realizat un cub pe ale cărei feţe am scris cifrele de la unu la şase, precizând că fiecare număr reprezintă o cerinţă adresată unui anumit grup de copii.

2. Anunţarea temei: “Astăzi vom spune tot ce ştim despre un animal domestic foarte îndrăgit, câinele”. Am prezentat copiilor un căţel adevărat.

3. Am împărţit grupa de copii în şase subgrupe urmând ca fiecare subgrupă să analizeze animalul din perspectiva cerinţei ce corespundea cifrei de pe una din fetele cubului. Continuarea