Studiu privind modificarea comportamentului elevilor prin implicarea în activităţi şi proiecte

Autor: prof. ing. Omer S. Sevinci
Colegiul Tehnic de Marină “Al. I. Cuza”, Constanţa

Acest studiu are la bază ideea existenţei unei corelaţii între manifestările violente ale elevilor şi implicarea acestora la activităţi extracurriculare. Deşi situaţiile de violenţă în familie sunt tot mai des întâlnite şi în mod cert influenţează negativ comportamentul copilului, se porneşte de la ideea de acţiune a factorilor educativi în scopul corijării prin educaţie.
I. MOTIVAŢIA CERCETĂRII
Problema manifestărilor violente în mediul şcolar rămâne o temă de cercetare actuală deoarece creează dificultăţi reale în asigurarea unui climat favorabil învăţării în şcoală. Acest studiu are la bază ideea existenţei unei corelaţii între manifestările violente ale elevilor şi implicarea acestora la activităţi extracurriculare. Cu alte cuvinte, chiar dacă factorii familiali au influenţat în mod negativ comportamentul elevului, acesta poate fi corijat prin educaţie (prin participarea la activităţi extracurriculare, proiecte , etc).
II. OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII Continuarea

Cuprins Nr. 50 / mai 2015

  • Sensul pedagogic al disciplinei şcolare
  • A fi profesor … dăruire, talent sau profesie?
  • Aspect in English grammar
  • Învăţământ tradiţional sau învăţământ modern
  • La couleur ROUGE dans la publicité
  • La publicité dans les classes de français
  • Types d’exercices pour l’exploitation de la publicité pendant les classes de français
  • Utilizarea recompenselor în grădiniţe
  • Rolul şi importanţa activităţilor extracurriculare
  • Studiu de specialitate – Rolul educaţiei ecologice la vârsta preşcolară
  • Studiu de specialitate – Rolul jocului în structura activităţilor instructiv-educative
  • Personalitatea şcolarului şi modelarea ei prin factori psihosociali
  • Locul şi rolul lecţiilor de limba română în învăţământul primar
  • Delimitări conceptuale – joc, joc didactic
  • Valenţele jocului didactic
  • Jocul didactic – metodă de activizare a copilului în învăţământul primar
  • Jocul didactic, eficient în dezvoltarea vorbirii elevilor  din ciclul primar
  • Calităţile criticului literar
  • Creativitate şi interdisciplinaritate în organizarea şi desfăşurarea unei excursii şcolare
  • Nichita Stănescu – Poezia – Eternul doi
  • Profesorul de sprijin, „sprijin” în educarea copiilor aflaţi în dificultate
  • Abordarea la clasă a textelor epice
  • Bogățiile și frumusețiile Țării Maramureșului
  • Comunicarea în procesul educaţional
  • Metode active şi interactive în predarea matematicii  la clasele primare
  • Studiu de specialitate – Care este rolul activităţilor de povestire în grădiniţe
  • Studiu de specialitate – Importanţa jocului la preşcolari
  • Studiu de specialitate – Particularităţi ale memoriei la vârsta preşcolară
  • Studiu de specialitate – Rolul jucăriei în jocurile de creaţie
  • Studiu de specialitate – Effective Use of ICT in Education
  • Noi abordări în predarea – receptarea textului literar
  • Conflictul, dimensiune a comunicării
  • Studiu de specialitate – Tentaţia lexicalizării feminine în discursul mass-media
  • Parteneriatul grădiniţă – familie – cheia de succes a activităţilor
  • Jocurile de mişcare la grădiniță
  • Compréhension orale et apprentissage de la langue français
  • Portofoliul școlar ca metodă de evaluare  specifică limbilor străine
  • Studiu de caz
  • Studiu de specialitate – Cultivarea interesului copiilor pentru cunoaşterea mediului înconjurător şi ocrotirea lui
  • Studiu de specialitate – Jocul didactic
  • Studiu de specialitate – Protejarea mediului înconjurator  de către copii
  • Mobbing-ul în grădiniță
  • Relaţiile interpersonale în sistemul educaţional
  • Activităţi de tip outdoor în grădiniţă
  • Contribuţia activităţilor extraşcolare la dezvoltarea personalităţii copiilor
  • Apa, izvor de viaţă
  • Poluarea biologica a aerului
  • Studiu de specialitate – Microflora aerului din şcoli
  • Studiu de specialitate – Stafilococul auriu, indicator al gradului de poluare a aerului
  • Studiu de specialitate – Incluziunea şcolară a copiilor cu C.E.S.
  • Studiu privind influenţa şcolii în educarea creativităţii elevilor
  • Studiu privind modificarea comportamentului elevilor prin implicarea în activităţi şi proiecte
  • Stimularea creativităţii elevilor prin activităţile extracurriculare
  • Modalităţi concrete de abordare a educaţiei ecologice în învăţământul primar
  • Rolul şi importanţa metodelor interactive
  • Rolul activităților integrate în învățământul primar
  • Valoarea formativă a basmelor
  • Promovarea metodelor interactive în învățământul primar
  • Relaţia părinte-copil-educatoare, educatoare-părinţi, modalităţi de realizare a unei educaţii de calitate
  • Modalităţi de realizare a educaţiei ecologice în grădiniţa de copii
  • Rolul jocului în dezvoltarea aptitudinilor sociale şi emoţionale
  • Funcţiile managementului educaţional
  • Importanța folclorului românesc
  • Formarea conduitei şi conştiinţei morale a copiilor
  • Aptitudinea de şcolaritate
  • Curriculum diferenţiat şi personalizat
  • Managementul – știință și artă
  • Specificitatea cercetării pedagogice
  • Stiluri manageriale
  • Importanţa modelului educaţional în formarea conduitei morale a preşcolarului

Continuarea

Cuprins Nr. 49 / aprilie 2015

  • Studiu de specialitate – Drepturile copilului în documente  de drept internaţional
  • Studiu de specialitate – Cunoaşterea şi dirijarea elevului  pentru stimularea creativă
  • Studiu de specialitate – Violenţa în şcoală – realitate sau ficţiune
  • Studiu de specialitate – Textul epic în învăţământul gimnazial
  • Le discours argumentatif
  • Le discours narratif
  • Documentul autentic în predarea limbilor moderne
  • Le discours descriptif
  • Festivals et carnavals en France
  • Studiu de specialitate – Les activités ludiques en classe de FLE

Continuarea

Studiu de specialitate – Suflul mereu nou al clasicului Eminescu

Autor: prof. Mera Daniela
Colegiul de Industrie Alimentară ,,Elena Doamna”, Galaţi

Eminescu validează o particularitate a spiritualităţiiromâneşti: legătura indestructibilă între modernitate şi clasicitate, regăsită la cei mai valoroşi creatori. Clasicismul se oglindeşte printr-o perspectivă de dulci proporţii, prin armonia aproape cosmică între fiinţa umană şi natură. Elementele care, în creaţia populară, reliefează aceast aspect al vieţii, tărâm al clasicităţii, îndeosebi la români, sunt frunza verde şi codrul. Folclorul se constituie într-un spaţiu al clasicităţii. În creaţia eminesciană se proiectează simultan dimensiunea clasică, dar şi cea modernă.
Tot ceea ce la Eminescu ilustrează cuprinzător natura, vegetalul, împletind elementele senzorialului, toată abundenţa de senzaţii tactile, olfactive, auditive, vizuale, tot acest cumul de senzaţii de concret senzorial pentru crearea ambianţei în care se desfăşoară ora de iubire poate fi asimilat cu poezia simbolistă, ramură a creaţiei moderne de la sfârşitul secolului al XIX-lea. În acest sens, măsura în care miresmele, sunetele, culorile interferează, exprimă un Eminescu deschis spre înnoire. În clipele de dragoste din sublima oră de iubire, se descoperă ceea ce critica modernă apreciază a fi o vară a erosului, o admirabilă împlinire, în realitate armonizarea fiinţei cu ceea ce înseamnă forţa germinativă a erosului în univers.
În Scrisoarea IV, de pildă, prima parte adânceşte sensurile erosului poetului, cu dorinţa intensă pentru împlinirea absolutului în iubire; cea de-a doua, teribila prăbuşire, mirajul iubirii. Scena de iubire între castelană şi cavaler se produce într-o atmosferă văratică. Acest lexem înglobează cuprizător erosul plenar, petrecut în ambianţa regenerativă a naturii, care exaltă de plăcerea sevelor pământului. Pe lac plutesc dalbe lebede, împrejur flori gingaşe anină printre zăbrelele balconului, roze de Şiraz, de un roşu-viu şi liane felurite risipesc pete de culoare, totul este vegetal, înţesat de frumuseţe, pace, în iarba înflorită ,,somnoros suspin-un greier“. ,,E atâta vară-n aer, e atât de dulce zvonul“ …
Cântecul greierului, murmurul naturii sunt percepute auditiv plenar. Mireasma ierburilor este resimţită peste tot, trandafirul se proiectează peste coardele chitarei. Natura sublimă din noaptea de vară este însufleţită de eros. În viziunea poetului, virtuala întâlnire de dragoste s-ar fi petrecut, membrii cuplului ar fi plutit pe ape, iubirea s-ar fi reflectat pe natura atotcuprinzătoare, pe cosmos. Într-o fericire deplină, ei trec dincolo de tărâmul care delimitează realul de ireal.
În Sara pe deal, de pildă, o împletire de imagini vizuale, auditive, cinetice ţes diferite traiectorii în locul dintre vale şi deal unde se regăsesc îndrăgostiţii. El, din vale, se precipită spre vârful dealului unde, ca pe un munte cosmic vegheat de salcâm ca de un arbore al vieţii, de un axis mundi, ea îl aşteaptă.Întâlnirea nu se realizează însă. Splendida imagine finală, de o candoare şi un hieratism rar, izvorăşte dintr-o accelerare a unei fantezii aprinse spre un viitor stăvilit pentru a prelungi nesfârşit utopica clipă de dragoste: ,,Ne-om răzima capetele unul de altul/ Şi surâzând vom adormi sub înaltul,/ Vechiulsalcâm.//“. (FRAGMENT)

Studiu de specialitate – Modalitatea de reflectare a temei naturii în opere literare românești aparținând genului epic, dramatic și liric din „Literatura pentru copii”

Autor: înv. Oprea Ramona Mirabela
Școala Valea Satului, com. Grajduri, jud. Iași

Dintotdeauna între om și natură a existat o legătură specială fără de care viața nu ar fi fost posibilă. Natura a fost când element protector, când înzestrată cu puteri magice, dar întotdeauna un element constant ce a stârnit admirație și inspirație pentru marii scriitori. Participarea naturii la stările sufletești ale oamenilor este reliefată în diverse opere literare. Printre marii scriitori care au evocat natura în operele lor literare amintim pe : Mihail Sadoveanu – „Baltagul” (operă epică), Ion Luca Caragiale – „O scrisoare pierdută” (operă dramatică) și pe Mihai Eminescu – „Dorința” (operă lirică). Continuarea

Studiu de specialitate – În lumea fără sfârșit a basmului

Autor: prof. Nicolaș Ana-Maria
Liceul Teoretic „Brassai Samuel”, Cluj-Napoca

După expresia lui G. Călinescu, basmul reprezintă „o oglindire a vieţii în moduri fabuloase [..] un gen vast, depăşind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, ştiinţă, observaţie, morală etc”. Basmul este pus, cu alte cuvinte, sub semnul unei viziuni totalizatoare, ce-şi asumă competenţele unui tipar mitic, iniţiatic, astfel încât depăşeşte un singur cod narativ (imprimat de specia literară pe care o reprezintă) şi îmbrăţişează vast întreaga producţie a genului epic.
Fiind deopotrivă creaţii populare şi culte, basmele sunt asimilate, cum e şi firesc, genului epic pe care îl exploatează şi îl celebrează la maximum, mizând pe îmbinarea realului cu fantasticul ce permite aducerea în prim-plan a unor personaje excepţionale din lumea lui A fost odată ca niciodată, lume a miracolului posibil sau a excepţiei. Continuarea

Studiu de specialitate – Portrete – Gheorghe Lazăr și Spiru Haret

Autor: prof. Claudia Popescu
Școala Gimnazială Nr. 15, Brașov

”Dascăli buni să-ţi alegi, când pe copii vrei să-i înveţi, că după ale lor năravuri să învaţă şi copiii”- spunea cândva boierul efor Iordache Golescu. Urmându-i sfatul, cu adânc respect, întoarcem filele care se referă la două mari figuri ale culturii şi educaţiei româneşti care au intrat în istorie: Gheorghe Lazăr şi Spiru Haret.
Născut în satul Avrig lângă Sibiu, probabil în 1779, într-o familie de ţărani liberi, Gh. Lazăr a crescut într-un cadru natural la poalele masivului Suru, din m-ţii Făgăraş, în apropierea castelului guvernatorului Transilvaniei, Samuel Bruckental. A parcurs clasele primare la Avrig, fiind copil vioi şi ager la minte, dornic să ştie cât mai multe. Continuarea

Studiu de specialitate – Planul simbolic în romanul ”Moromeții” de Marin Preda

Autor: prof. Pruncuț Daniela
Liceul Tehnologic Sanitar Vasile Voiculescu Oradea

Moromeții este romanul care se identifică întru totul cu spiritul lui Marin Preda, o carte tulburatoare prin simbolurile și semnificațiile pe care le închide, dincolo de epoca în care a fost creat și pe care o evocă artistic. Problematica acestui roman, cât și a celorlalte (“Marele singuratic”,“Delirul”,“Cel mai iubit dintre pământeni” și chiar romanul autobiografic ”Viața ca o pradă ”) este eterna confruntare între om și timpul istoriei agresive.
Despre planul simbolic al romanelor lui Marin Preda comentează criticul Eugen Simion: “În acest solid roman realist există și un al doilea plan, unde semnele, simbolurile trimit la altă față a existenței țărănești.” Cele mai multe dintre aceste simboluri au însă valențe tragic. Astfel, salcâmul tăiat anticipează destinul lui Ilie Moromete, croncănitul ciorilor, blestemul Guicăi însoțesc prevestitor eroul spre golul social de la începutul volumului al doilea. Continuarea

Studiu de specialitate – Romanul balzacian și inteligențele multiple

Autor: prof. Odagiu Mira
Colegiul Economic – Arad

Howard Gardner, profesor de teoria cunoaşterii, educaţie şi psihologie la Universitatea Harvard, şi autor al cărţii “Inteligenţele Multiple”, (“Frames of Mind”), apărută în 1983, porneşte în teoria sa de la constatarea că unii copii cu un coeficient ridicat de inteligenţă nu au rezultate bune la şcoală. El a fost şocat de lunga listă de persoane celebre care au reuşit remarcabil în viaţă, dar au avut dificultăţi în şcoală: Picasso, Einstein, Ghandi, Freud.
El a demonstrat existenţa a opt tipuri de inteligenţă:
Inteligenţa lingvistică. Cei care posedă acest tip de inteligenţă gândesc cu predilecţie în cuvinte şi folosesc cu uşurinţă limba pentru a se exprima şi înţelege realităţi complexe. Copiii cu inteligenţă predominant lingvistică învaţă repede limba maternă şi limbile străine, citesc cu plăcere, folosesc metafore şi îşi aleg mai târziu cariera pe baza capacităţilor. Continuarea

Studiu de specialitate – Motivation in learning English

Autor: prof. Vintilă Ovidiu Leonard
Colegiul Tehnic „Costin D. Nenițescu” Pitești

Argument
Learners’ motivation has become more commonly recognized as perhaps the major determining factor for successful learning in general, whether one is a high school student pushing one’s way through the battery of required courses needed to graduate, or an adult learner taking distance education courses. In any learning setting, the dynamics of motivation will be different. What will help a high school student sustain motivation may not apply to an adult learner, for example. Similarly, what factors affect and enhance learner motivation in the English as a Foreign Language (EFL) setting (in our case) will differ as well. Furthermore, motivation for EFL learners in a middle school or high school class will differ from the experience of an EFL adult learner. Continuarea

Studiu de specialitate Condiția evreului în opera lui Caragiale

Autor: prof. Ana Dumitrescu
Școala Gimnazială Nr. 3, Brașov

Conform Halahei (codul legilor religoase evreieşti), un evreu reprezintă, prin definiţie, o persoană care fie este copilul unei mame evreice (adică, ceea ce contează estelinia maternă), fie o persoană care se converteşte la iudaism conform legii evreieşti.
Iată câteva dintre zicalele vehiculate printre români în ceea ce-i priveşte pe evrei: Jidan cinstit n-am văzut!; E om bun, măcar că-i jidan.; Ce om cumsecade, păcat că-i ovrei!; Pe polon îl înşeală neamţul, pe neamţ italianul, pe italian spaniolul, pe spaniel jidanul, e jidan însă numai dracul! Imaginea evreului în cultura românească este fondată, după cum afirmă unii savanţi, plecând de la chestiunea religioasă.
În mentalitatea poporului român există două ipostaze ale evreului: una a evreului imaginar şi cea de-a doua, a evreului real. Aceste perspective nu se suprapun, existând diferenţe majore între ele. Evreul imaginar este văzut din perspectiva modului de receptare al fiecărui creştin în parte, prin prisma anecdotelor, satirelor, al legendelor populare.
În legătură cu evreul real, istoricul Victor Eskenasy afirmă că nici o informaţie de epocă nu descrie persecuţii în masă ale evreilor sau pogromuri, în acest sens lumea medievală românească deosebindu-se net de cea vest europeană. Jidovi necuraţi, jidan împuţit, jidan necurat, jidan puturos, omul roşu, liftă spurcată, toate acestea sunt apelativele sub care sunt cunoscuţi evreii.
Aceste imagini ale damnării evreilor reies din texte creştine canonice sau apocrife, din colinde. În literatura veche şi cea populară evreii sunt acuzaţi de păcatul suprem, deicidul: Jidul e ucigaşul lui Christos. Jidovii s-au adunat / Tot cu furci şi cu topoare / Pe Dumnezeu să-I omoare.
Evreii erau acuzaţi de creştini pentru necredinţa lor, căci îl renegau pe Iisus. Există un evreu generic, care substituie o întreagă lume evreiască. El este evreul rătăcitor, Ahasverus, însă această legendă nu este vehiculată în nicio Evanghelie, ea a apărând mult mai târziu pentru a justifica diaspora evreiască în favoarea creştini lor. Prin repulsia faţă de evrei, creştinii îşi manifestă dragostea pentru Iisus Christos.
Se vorbeşte adesea despre caracteristicile evreilor. Evreul este considerat omul rău, necurat, hain. Este binecunoscută şi avariţia acestora: Dă-i evreului o rublă, că-ţi mănîncă porcul întreg. În ciuda numeroaselor însuşiri negative atribuite evreilor, s-a conturat şi credinţa conform căreia evreii sunt oameni inteligenţi: Grec galanton / Ovrei prost / Şi ţigan cinstit nu se poate. Din cauza activităţilor parazitare pe care le practică, acelea de cămătar, cârciumar, negustor, jidovii au fost numiţi lipitori. (fragment)

Studiu de spcialitate – Oralitate și relief în opera lui Ion Creangă

Autor: prof. Kremer Simona
Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timișoara

Stilul artistic al unui scriitor este definitoriu în ceea ce priveştevaloarea operei sale. Originalitatea stilului reprezintă cheia intrării unei opere în rândul operelor clasice şi totodată în atenţia criticii literare. Unul dintre scriitorii care s-au impus în literatura română prin originalitatea stilului este Ion Creangă, a cărui componentă stilistică fundamentală este, fără îndoială, oralitatea.
Aşa cum remarcă Gheorghe I. Tohăneanu în cartea Stilul artistic al lui Ion Creangă, scriitorului îi sunt mai dragi vorbele rostite decât cuvintele scrise, asumându-şi doar modestul rol de povestitor, calitate în care se numără printre oaspeţiiveniţi la nunta lui Harap-Alb: „ş-un păcat de povestariu, fără bani în buzunariu”. Din această ipostază, scriitura lui Creangă devine un fel de colocviu intim cu cititorul care parcă s-ar afla la o şezătoare, ascultându-l pe povestitor. În lipsa inflexiunilor vocii şi a altor nuanţări specifice viului grai, autorul foloseştediverse modalităţi prin care textul scris al prozei sale primeşteritmul alert şiînsufleţit al vorbirii. Continuarea

Studiu de spcialitate – Iubirea reflectată în literatură

Autor: prof. Kremer Simona
Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timișoara

„De aș grăi în limbile omenești și îngerești, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea prorocie, și de aș ști toate tainele și toată știința; și de aș avea toată credința, cât să mut și munții din loc, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Și de aș împărți toată avuția mea, și de aș da trupul meu să-l arză, și dragoste nu am, nici un folos nu-mi este. Dragostea îndelung rabdă, se milostivește; dragostea nu pizmuiește, dragostea nu se semețește, nu se trufește. […] Dragostea nu cade niciodată.”(I Corinteni, 13, 1-8)
Cuvintele Sfântului Apostol Pavel încheie romanul lui Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni, un roman în care personajul principal, Victor Petrini, realizează că într-o lume a urii și alipsei de încredere între oameni, dragostea este unica virtute care poate aduce armonia, fiind nepieritoare. Continuarea

Marin Sorescu: lectura didascaliilor (studiu critic)

Autor: prof. Simona Chiș
Liceul ”Alexandru cel Bun”, Botoșani

Încă din perioada interbelică, scriitorii dramatici şi-au obişnuit publicul cu un tip nou de didascalii, destinate în mod (aproape) egal atât regizorului spectacolului, cât şi lecturii. Dacă la Caragiale indicaţiile scenice erau doar atât – indicaţii scenice (adică precise, concise, practice), la Blaga sau Camil Petrescu acestea au pondere sporită, calităţi beletristice şi un rol complex. Este, aşadar, de la sine înţeles că didascaliile nu mai pot fi astăzi doar un vehicul transparent al ideii, ele şi-a câştigat o parţială autonomie ca texte/fragmente literare.
În mod paradoxal, modernul şi volubilul Sorescu aspiră în didascalii spre o concizie aproape clasică. Am spus aproape, fiindcă în puţinele rânduri închise între parantezele textului dramatic autorul lasă, totuşi, loc unor subtile canale prin care pătrund şi subiectivitatea, şi literaturitatea.
Uneori, ca mai jos, o scurtă descriere a personajului se umple de patos: Continuarea

Studiu de specialitate – Transferarea unor elemente din științe și istorie în studierea geografiei la clasa a V-a

Autor: prof. Turcu – Decu Daniela – Camelia
Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Brăila

Analiza raporturilor dintre programele actuale de geografie și cele opt domenii ale competențelor cheie sugerate de Comisia Europeană evidențiază mai multe constatări; acestea poziționează geografia, ca disciplină școlară, în situația de a răspunde la principalele exigențe ale competențelor cheie.
Competențele urmărite în predarea geografiei în gimnaziu fac parte dintr-un sistem mai larg și mai cuprinzător de competențe (generale și specifice) asumate pentru această disciplină în învățământul preuniversitar și sunt în acord cu sistemul de competențe cheie al Comisiei Europene, asumat explicit în România.
Structura programei cuprinde competențele generale urmărite pe tot parcursul gimnaziului și sistemul de competențe specifice, conținuturi și sugestii metodologice generale pentru fiecare clasă. În sistemul educațional, într-o societate viitoare, este nevoie de stimularea creativității și acest lucru este posibil numai prin promovarea interdisciplinarității. Continuarea

Studiu de specialitate – Managementul Memoriei

Autor: prof. Babin Ștefan Horia
Colegiul Național “Cantemir-Vodă” București

Calculatorul a devenit un instrument indispensabil în zilele noastre. Peste tot unde mergem vedem câte un calculator sau un ecran care afișează informații de interes public, reclame etc.
Spațiul liber pe hard-disk este o problemă din mai multe puncte de vedere:
 Dacă este sa vorbim de partiția de sistem, Windows-ul ocupa un spațiu la instalare și un spațiu mai mare cu până la 60-70% la 1-2 ani după instalare. Știm că este recomandat să formatăm partiția de sistem cel puțin o dată pe an deoarece datele stocate fizic pe hard-disk din instălarile, dez-instălarile, copierea, mutarea si ștergerea de fișiere vor fi așezate dezordonat din punctul de vedere al vitezei de calcul a intregului sistem și, cum spunem noi, în limbajul – obișnuit – “calculatorul se va mișca mai greu”. (Deși sistemul de operare Windows 7 iși face singur defragmentarea, aceasta ajută, dar nu înlocuiește un Windows 7 reinstalat pe termen lung). Continuarea

Studiu de specialitate – Construirea de exemple și contraexemple – o metodă de învățare activă a conceptelor matematice

Autor: prof. Ungureanu Angelica
Liceul „Alexandru cel Bun”- Botoșani

Pentru evidențierea situațiilor matematice, sau pentru ilustrarea aplicațiilor concrete în științele conexe sau în viața obișnuită se recurge la exemple. A da un exemplu revine la a particulariza un rezultat general sau la a indica efectiv un element al unei mulțimi. În timp ce exemplele ilustrează situații matematice nefiind demonstrații, contraexemplele se pot constitui în demonstrații veritabile.
Valoarea exemplelor și contraexemplelor este demonstrată de teoria și practica pedagogică iar profesorii de matematică le folosesc adesea în expuneri sau demonstrații. Totuși ne punem următoarea problemă: cum este mai bine, să oferim noi elevilor cât mai multe exemple și contraexemple, sau să le cerem elevilor să le construiască pe cont propriu? Răspunsul la această întrebare nu este deloc simplu, nici din punct de vedere teoretic și nici practic. Dacă ne gândim la economia unei ore și la eficiența procesului instructiv pe termen scurt, putem înclina spre prima variantă, dar dacă dorim să obținem o învățare durabilă, trebuie să considerăm a doua variantă. Continuarea

Studiu de specialitate – Matematica și dezvoltarea gândirii creatoare

Autor: prof. Ungureanu Angelica
Liceul „Alexandru cel Bun”- Botoșani

Există prejudecata că matematica înseamnă aptitudinea de a efectua calcule cu mare viteză, că matematica este o știință a cantităților și măsurilor, că raționamentul matematic nu e cel de care are nevoie viața practică. Ideea despre matematică este de multe ori greșită, având la bază o educație matematică deficitară.
Gândirea matematică are caracteristici precum:
▪Învățarea relativ rapidă a cunoștințelor matematice: înțelegerea corectă a datelor problemei, relațiilor, termenilor; desprinderea esențialului de neesențial; stabilirea clară a legăturii dintre elementele unei probleme; identificarea punctelor de legătură dintre vechi și nou.
▪Independența și originalitatea gândirii: capacitatea de a raționa singur, fără a recurge la imitații ; căutarea în permanență a unor metode noi, originale. Continuarea

Studiu de specialitate – Toposuri culturale în literatura română

Autor: prof. Kremer Simona
Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timișoara

Creaţiile literare incipente ale omenirii stau sub auspiciile mitului definind astfel o trăşătură esenţială a omului, aceea de homo religiosus. Conform accepţiei lui Mircea Eliade, mitul „povesteşte o istorie sacră, adică un eveniment primordial, care a avut loc la începutul Timpului, ab initio. […]
Mitul este deci istoria a ceea ce s-a petrecut in illo tempore, povestirea a ceea ce zeii sau fiinţele divine au făcut la începutul Timpului. […] Odată spus, adică revelat, mitul devine adevăr apodictic: el întemeiază adevărul absolut.” (Mircea Eliade, Sacrul şi profanul, pag.38) Ca atare, aceste mituri, odată ce au fost supuse unui proces de literaturizare, au devenit toposuri culturale, locuri comune ce poartă în ele o serie de valori specifice ontologiei fiinţei umane, universal valabile, aparţinând astfel unui fond de cultură atemporal, izvorât din memoria colectivă ancestrală a omenirii. O preluare a acestor mituri în literatura veacurilor următoare, mai mult sau mai puţin desacralizate, este o manifestare a unei continuităţi de gîndire, opera literară devenind astfel o punte de legătură între vechi şi nou, între tradiţie şi inovaţie, între mit şi actul estetic în sine.Antichitatea greco-latină constituie, în spaţiul european, o matrice spirituală pe care s-au configurat culturile popoarelor europene. Continuarea

Studiu de specialitate – „Celule alcaline”

Autor: prof. Dorin Sabou
Colegiul Tehnic „Aurel Vlaicu”, Baia Mare

Celulele alcaline sunt celule primare a căror funcţionare se bazează pe reacţia dintre zinc şi dioxidul de mangan (Zn/MnO2). În comparaţie cu celulele zinc-carbon (Leclanché), celulele alcaline au o densitate de energie mai mare şi o durată de depozitare mai lungă, având aceeaşi tensiune.
Denumirea lor vine de la electrolitul alcalin folosit, adică hidroxidul de potasiu, în locul unuia acid, clorura de amoniu sau clorura de zinc în cazul celulelor zinc-carbon. Mai sunt şi alte tipuri de celule care utilizează electrolit alcalin dar acelea utilizează alte materiale ca electrozi.
La nivelul anului 2009, celulele alcaline sau bateriile realizate din celule alcaline însemnau 80% din totalul bateriile fabricate în SUA, dintr-o producţie totală de 10 miliarde de bucăţi [1]. În Japonia ele reprezentau 46% din totalul vânzărilor de elemente primare [2], în Elveţia 68% [3], în UK 60%[4], iar în Uniunea Europeană reprezentau 47% din totalul bateriilor, inclusiv cele reîncărcabile[5]. Bateriile alcaline sunt utilizate în aparatura de uz casnic, în dispozitive multimedia (MP3 Player-e, CD-player-e, camere foto şi video, lanterne, jucării, telecomenzi şi în multe alte aparate. Continuarea