Numărul 52 / iulie

imagesPentru numărul 52/iulie:
– perioada pentru trimiterea materialelor: 01 – 17 iulie 2015
– data apariției: 24 iulie
– expedierea către autori: 01 – 15 septembrie 2015
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare. Vă așteptăm cu drag!

Revista Orizont Didactic în vacanță

Între timp…. 

Numărul 51/iunie:
– data apariției: 25 iunie.
– expedierea către autori: 01 – 15 iulie 2015

Numărul 52/iulie:
– perioada pentru trimiterea materialelor: 01 – 17 iulie 2015
– data apariției: 24 iulie
– expedierea către autori: 01 – 15 septembrie 2015

Numărul 53/august:
– perioada pentru trimiterea materialelor: 01 – 14 august 2015
– data apariției: 24 august
– expedierea către autori: 01 – 15 septembrie 2015

Vom răspunde în timp util tuturor e-mailurilor. Pentru alte detalii, va rugam să consultați Condițiile de publicare. Vacanță plăcută!

Trofeul Munților 2015 organizat în Munții Căpățânii

Asociaţia de Turism Gaşka București organizează în Munţii Căpăţânii, Parcul Naţional Buila Vânturariţa, cea de-a doua ediţie a concursului de turism sportiv „Trofeul Munţilor”. Competiţia, pe echipe, va avea loc în perioada 10 – 12 iulie 2015 și va fi cea de-a patra etapă din acest an în cadrul Campionatului Naţional de Turism Sportiv – Ştafeta Munţilor.
Startul se va da în localitatea Bărbăteşti, judeţul Vâlcea, iar concurenții vor trebui să parcurgă următoarele probe: raid montan (parcurgerea într-un anumit interval de timp a unui traseu montan din zonă); orientare turistică; escaladă; cultural; probe surpriză .
Câştigătorii concursului vor primi premii constând în: diplome, cupe, medalii, tricouri şi echipament montan.
Participarea la concurs este gratuită (se va achita doar taxa de acces în Parcul Naţional), iar înscrierea, pe echipe şi pe categorii de concurs, se poate face până în ziua începerii competiţiei, la cortul organizatorilor. Menționăm că participarea se face pe propria răspundere. Regulamentul concursului poate fi găsit pe http://www.stafetamuntilor.ro   Continuarea

Numărul 51 / iunie 2015

data apariției: 25 iunie 2015

Coordonatori: prof. Celestina Ivașcu, prof. Andreea Băluță, prof. Diana-Ionela Ciobanu, prof. Natalia Elena Roșu
Colaboratori: prof. Garofița Maria Tonegaru, prof. Vasilica Filimon, prof. Gabriel Darie, prof. Aneta Vlad, prof. Omer Sevinci, prof. Raluca Elena Ciobanu

Pentru numărul 52 / iulie 2015, puteți trimite materiale până pe 17 iulie 2015* (cu precizarea importantă că îl veți primi în septembrie). Vă rugăm să consultați CONDIȚIILE DE PUBLICARE!

Numărul 51 va fi expediat autorilor până pe 15 iulie 2015. Cuprinsul și fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

*Precizare: Ne rezervăm dreptul de a modifica termenul de trimitere a materialelor (vom anunța pe site în timp util!) în cazul în care acestea depășesc 150 pagini de revistă.

Cocoșul de Munte te provoacă la mișcare

Asociația de Turism Montan, Cocoșul de Munte din Brașov are deosebita plăcere de a vă invita în perioada 12-14 iunie la prima ediție a trofeului Cocoșul de Munte ce se va desfășura în Dâmbul Morii, Masivul Piatra Mare. Acest eveniment este unul sportiv de tip challenge și reprezintă a II-a etapa din cadrul Campionatul Național de Turism Sportiv “Ștafeta Munților”.

La acest eveniment poate participa orice persoană indiferent de experiența, tot ceea ce trebuie să facă este să respecte regulametul competiției. În funcție de experiență se va alege o categorie: Family, Juniori, Elite, Open, Veterani, Feminin.

Competiția “Trofeul Cocoșul de Munte” se va desfășura în masivul Piatra Mare. Traseul ales de organizatori este unul de o dificultate medie, iar parcurgerea lui necesită o condiție fizică bună. Categoria Family va beneficia de un alt traseu mai usor. Continuarea

ANUNȚ IMPORTANT!

Din cauza unor probleme neprevăzute apărute în procesul de tipărire a revistei, numărul 50/mai va fi expediat autorilor după 15 iunie, până la sfârșitul lunii iunie. Mulțumim pentru înțelegere.  Pentru numărul 51/iunie puteți trimite materiale până pe 19 iune 2015!

Specificitatea cercetării pedagogice

Autor: prof. înv. preșcolar Vitan Marinela-Petruţa
Grădiniţa cu PP ”Alba ca Zăpada” Piteşti-Argeş

Cercetarea ştiinţifică a reprezentat din totdeauna o sursă extrem de importantă de dezvoltare a gândirii şi practicii creatoare, de progres în cunoaştere şi de soluţionare a multor probleme ale practicii sociale.
Dezvoltarea ştiinţei pedagogice şi nemijlocit a învăţământului este legată de cercetarea pedagogică. Cercetarea în domeniul pedagogiei este efectuată de cercetători profesionişti, dar ea poate fi realizată şi de cadrele didactice de la toate nivelurile, preocupate în aceeaşi măsură de introducerea inovaţiilor în învăţământ, de organizarea şi desfăşurarea eficientă a activităţii instructiv-educative şi de investigarea fenomenelor pedagogice în vederea optimizării lor. De aceea se impune iniţierea viitorilor educatori nu numai în metodologia instruirii şi educării, ci şi în cea a cercetării pedagogice.
Literatura de specialitate abordează cercetarea pedagogică sub forma unui sistem de acţiuni, un proces, o atitudine, un obiectiv de rezolvat, un nivel de formare de atins, un mijloc de perfecţionare.
Cercetarea pedagogică a fost definită ca „o strategie desfăşurată în scopul surprinderii unor relaţii noi între componentele acţiunii educaţionale şi ale elaborării, pe această bază, a unor soluţii optime ale problemelor pe care le ridică procesul instructiv-educativ, în conformitate cu exigenţele sociale şi cu logica internă a desfăşurării lui” (I. Nicola). Continuarea

Relaţia părinte-copil-educatoare, educatoare-părinţi, modalităţi de realizare a unei educaţii de calitate

Autor: prof. Ştefania-Mihaela Bogdan
Grădiniţa cu PP Rază de Soare, Piteşti

În efortul de a moderniza învăţamântul românesc, s-au iniţiat proiecte de promovare a unor strategii moderne la nivel naţional, in accord cu tendinţele actuale pe plan European şi care să răspundă necesităţilor societăţii româneşti.Învăţământul preşcolar urmăreşte abordarea integrală a copilului şi a educaţiei sale, nediscriminarea educaţiei, implicarea familiei si a comunitatii in educaţia copilului, să schimbe mentalităţile, să ajute la formarea unor relaţii de tip democratic referitor la copil, familie, comunitate, gradiniţă.
Relaţia parinte-copil este un miracol pentru desăvârşirea căruia nimeni şi nimic nu poate constitui un obstacol. De aceea, este de datoria noastră, a educatoarelor, să cultivăm această relaţie din care nu trebuie să lipsească respectul reciproc şi să ne cunoaştem mai bine, atât părinţi cât si copii. «Ziua părintelui», acţiunea organizată în grădiniţa noastră în luna mai, este astfel binevenită. Pentru o zi, părinţii lucrează alături de copii, învățând în acest fel să-i ajute. Copilul este dornic de a arăta ce are mai bun, modul în care se comportă în grădiniţa, ceea ce ştie şi ceea ce ar dori să ştie.
Pentru a stimula comunicarea dintre părinţi şi copii, noi, ca educatoare, creeăm un cadru aparte, cu materiale inedite din care nu lipseste fondul muzical. Fiecare participant la aceasta acţiune are de câştigat. Pe de o parte, copiii vor fi fericiţi că au avut ocazia de a lucra alături de părinţi, pe de alta parte, părinţii vor încerca să-şi cunoască mai bine copilul, iar noi, ca educatoare, vom avea posibilitatea de a analiza profunzimile relaţiei părinte-copil.
De ce implicăm parinţii in programele educaţionale din grădiniţă? Părinţii îşi cunosc cel mai bine copilul, l-au urmărit cum a crescut, urmaresc detalii referitoare la perioadele copilariei timpurii şi ştiu momentele dificile prin care au trecut.
Am pornit la drum în programul de parteneriat “Educaţi aşa!” crezând în ideea că părinţii merită să fie respectaţi prin faptul că deţin cele mai multe informaţii despre copiii lor. Activitatea cu părinţii ca parteneri pentru a asigura dezvoltarea copilului în programul educativ din grădiniţa şi familie poate deveni un start bun pentru a crea părinţilor respect faţă de sine şi încredere în comportamentele parentale. Astfel, ei pot deveni părinţi mai buni. Prin programul “Educaţi aşa!”, părinţii îţi pot vedea propriul copil într-un mod deosebit, pot aprecia mai bine care îi sunt abilităţile, aptitudinile, problemele şi posibilităţile de rezolvare a diferitelor cerinţe speciale sau normale în procesul dezvoltării.
Această activitate eficientă cu părinţii în perioada copilăriei timpurii a copiilor, poate servi ca model pentru implicarea acestora în activitatea şcolară. Copilul învaţă din acest parteneriat faptul ca parinţii sunt o parte importantă a educaţiei lui. Este un prilej de rezolvare creativă a conflictului dintre generaţii şi de constituire a premiselor de soluţionare a lui. Prin acest program educativ, părinţii, ajung să fie mai responsabili, mai implicaţi în dezvoltarea copilului lor, mai obiectivi şi stimulativi, iar educatoarea poate întări interacţiunile şi relaţiile dintre părinţi şi copii. (fragment)

Stimularea creativităţii elevilor prin activităţile extracurriculare

Autor: prof. înv. primar Ciubotariu Elena Cristina
Şcoala Primară Bălăneşti, Jud. Neamţ

Cultivarea capacităţii creatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor contemporane, chiar dacă au existat şi poziţii sceptice care au susţinut că învăţământul actual nu contribuie la dezvoltarea creativităţii, observându-se că el cultivă mai ales gândirea critică, disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de libertate favorabil imaginaţiei creatoare.
Creativitatea este un complex de însuşiri şi aptitudini psihice care în condiţii favorabile generează produse noi şi valoroase pentru societate.
Şcoala trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii care să nu exagereze prin autoritate, să ofere ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de comunicare liberă.
Activităţile şcolare chiar dacă urmăresc însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe temeinice, a unor priceperi şi deprinderi, implicând în ansamblu o concepţie ştiinţifică despre lume şi viaţă şi chiar dacă duc la formarea şi dezvoltarea unei personalităţi creatoare, nu pot răspunde suficient dorinţei de cunoastere şi de creaţie – însuşiri caracteristice copiilor. Continuarea

Studiu privind modificarea comportamentului elevilor prin implicarea în activităţi şi proiecte

Autor: prof. ing. Omer S. Sevinci
Colegiul Tehnic de Marină “Al. I. Cuza”, Constanţa

Acest studiu are la bază ideea existenţei unei corelaţii între manifestările violente ale elevilor şi implicarea acestora la activităţi extracurriculare. Deşi situaţiile de violenţă în familie sunt tot mai des întâlnite şi în mod cert influenţează negativ comportamentul copilului, se porneşte de la ideea de acţiune a factorilor educativi în scopul corijării prin educaţie.
I. MOTIVAŢIA CERCETĂRII
Problema manifestărilor violente în mediul şcolar rămâne o temă de cercetare actuală deoarece creează dificultăţi reale în asigurarea unui climat favorabil învăţării în şcoală. Acest studiu are la bază ideea existenţei unei corelaţii între manifestările violente ale elevilor şi implicarea acestora la activităţi extracurriculare. Cu alte cuvinte, chiar dacă factorii familiali au influenţat în mod negativ comportamentul elevului, acesta poate fi corijat prin educaţie (prin participarea la activităţi extracurriculare, proiecte , etc).
II. OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII Continuarea

Studiu de specialitate – Incluziunea şcolară a copiilor cu C.E.S.

Autor: prof. înv. preşcolar Orăscu Diana Mariana
Grădiniţa cu P.P. ”Elena Farago’’, Craiova

Incluziunea şcolară se defineşte prin acceptarea de către instituţiile de învăţămầnt a tuturor copiilor, indiferent de apartenenţa etnică sau socială, religie, naţionalitate sau infirmitate şi este strâns legată de recunoaşterea şi acceptarea diversităţii – condiţie normală a convieţuirii umane. Învăţământul incluziv presupune ca tinerii şi copiii cu dizabilităţi şi ceilalţi fără probleme să înveţe împreună în instituţiile de învăţământ având sprijinul corespunzător. Un început timpuriu în grupuri de joacă sau medii şcolare obişnuite este cea mai bună pregătire pentru o viaţă integrată.
Fiecare copil este diferit şi special şi are propriile nevoi, fie că este sau nu un copil cu dizabilităţi. Toţi copiii au dreptul la educaţie în funcţie de nevoile lor.
Şi copiii diferiţi au drepturi egale cu ceilalţi, iar o educaţie separată ar duce la marginalizare şi discriminare, împiedicând formarea, împlinirea de sine şi afirmarea personalităţii. Beneficiile incluziunii sunt reciproce, dar majoritatea dintre noi n-am simţit încă acest lucru. Separarea ne limitează înţelegerea reciprocă. Familiaritatea şi toleranţa reduc frica şi respingerea favorizầnd relaţii de comunicare şi colaborare în beneficiul tuturor. Continuarea

Studiu de specialitate – Microflora aerului din şcoli

Autor: prof. Chiroşcă Gabriela
Şcoala cu clasele I-VIII Horleşti, Iaşi

Aerul nu este caracterizat printr-o microfloră proprie și cu toate acestea, în aer se găsesc în permanență germeni în suspensie de tipul virusurilor, bacteriilor și fungilor. Acești germeni provin din mediul extern (germeni care se dezvoltă la 15-20 de grade Celsius – alcătuind așa-numita ”aeromicrofloră criofilă”), sau pot fi de proveniență umană sau animală (germenii care se dezvoltă la temperatura medie a corpului uman – 37 de grade Celsius – alcătuind ”aeromicroflora mezofilă”). Aceștia din urmă sunt germeni care prezintă interes din punct de vedere al modului cum aceștia sunt determinați și felului în care aceștia acționează, pentru că prezența lor este legată de posibilitatea transmiterii aerogene a unor boli infecțioase.
Cea mai întâlnită categorie de germeni mezofili de origine umană care sunt prezenți în aer este cea care cuprinde germenii saprofiți, condițional patogeni sau strict patogeni, aceștia provenind din nazofaringe și cavitatea bucală, mai rar din trahee sau bronhiile mari, precum și de pe suprafața cutanată (intactă sau lezată), sau dejecte.
Cercetările asupra calității aerului din punct de vedere microbiologic sunt în țara noastră la nivel incipient, iar în laboratoare de specialitate din domeniul medicinei sau al protecției mediului analiza bacteriologică se face nu în scop de diagnostic epidemiologic, ci de apreciere a potențialului ambianței de a permite transmiterea aerogenă a infecțiilor. Continuarea

Contribuţia activităţilor extraşcolare la dezvoltarea personalităţii copiilor

Autor: prof. înv. preșcolar Băluță Andreea
Grădinița cu P.P. ”Elena Farago” Craiova

Locul şi rolul activităţilor extracurriculare în educaţia copiilor “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori).
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al școlii şi al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Continuarea

Mobbing-ul în grădiniță

Autor: prof. înv. preșcolar Băluță Andreea
Grădinița cu P.P. ”Elena Farago” Craiova

Prin mobbing (to mob, engl. a şicana, a ataca) se înţeleg acţiunile repetate, de lungă durată ale unor persoane sau ale unei grupe care au ca scop discriminarea, şicanarea, intimidarea, descurajarea şi ofensarea unei anumite persoane. Persoana asupra căreia se răsfrânge mobbingul se vede în imposibilitatea de a se apăra sau de a scăpa din acea situaţie.
Acţiunile prin care se concretizează mobbingul, conform lui Leymann (1993) sunt atacurile şi îngrădirea posibilităţii de a se exprima, atacurile asupra relaţiilor sociale, repercusiunile asupra reputaţiei sociale şi atacurile asupra calităţii situaţiilor de la serviciu şi din viaţă, dar şi asupra sănătăţii.
Fiecare a noua persoană are parte de mobbing la locul de muncă. Prin răspândirea de bârfe şi neadevăruri au de suferit cele mai multe victime ale mobbingului. Privirile desconsideratoare şi gesturile, precum şi refuzul contactelor apar frecvent. Femeile sunt mai des victime ale mobbingului în comparaţie cu bărbaţii. În medie, acţiunile prin care se concretizează mobbingul se prezintă pe parcursul unei perioade de 16 luni. Continuarea

Studiu de specialitate – Cultivarea interesului copiilor pentru cunoaşterea mediului înconjurător şi ocrotirea lui

Autor: înv. Țentea Maria
Școala Gimnazială Săcel, Jud. Maramureş

La intrarea în şcoală copiii au o serie de reprezentări despre mediul natural, social şi familial în care traiesc. Pe măsură ce cresc, educaţia lor ecologică se aprofundează, dispunând de un orizont mai larg de cunoştinţe şi de posibilităţi de înţelegere mai mari. O obligaţie primordială, o datorie de onoare a tuturor cetăţenilor planetei este cunoaşterea ansamblului de măsuri de ocrotire a acesteia.
Educaţia ecologică se face începând cu primii ani de viaţă, în familie, atunci când mama sau alt membru al familiei îi arată o floare, o pasăre, un animal sau un fir de iarbă ; se continuă la grădiniţă şi, apoi, la şcoală. Elevii trebuie să înţeleagă că natura nu este numai locul de odihnă, de recreere a oamenilor sau izvor de inspiratie pentru poeţi, prozatori şi pictori, ci că ecosistemele naturale sunt izvoare de oxigen necesare omului, asigură condiţii de hrană pentru întreaga omenire, care este în plină expansiune, că trebuie să le protejeze, să le ocrotească.
Pentru a realiza obiectivele instructiv-educative ce se cer îndeplinite prin predarea orelor de cunoaşterea mediului, este necesar să se pună accent pe activitatea elevilor, pe contactul nemijlocit cu plantele, animalele, fenomenele din mediul înconjurător, pe activităţile extraşcolare, pe lucrările de laborator. Continuarea

Portofoliul școlar ca metodă de evaluare specifică limbilor străine

Autor: prof. Dragoş Pănescu
Școala Gimnazială „Ion Creangă”, Craiova

Evaluarea, componentă finală a demersului pedagogic, este asimilată în practica şcolară de la noi cu controlul cunoştinţelor şcolare şi notarea. Înainte de a fi un concept pedagogic, evaluarea a fost şi este o noţiune esenţială a gestionării întreprinderilor, în sensul asigurării unei corelări între obiectivele urmărite şi mijloacele utilizate, pe de o parte şi rezultatele obţinute, de cealaltă parte. „Evaluarea constituie o activitate de corelare, organizare şi interpretare a datelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare în scopul emiterii unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurării şi adoptarea unei decizii educaţionale, fundamentate pe concluziile desprinse din interpretarea şi aprecierea rezultatelor” (M. Manolescu – Evaluarea şcolară – un contract pedagogic, Ed. Fundaţiei D. Bolintineanu, Bucureşti, 2002, pag.42) Continuarea

Jocurile de mişcare la grădiniță

Autor: prof. înv. preșcolar Ilie Doina Mihaela
Grădinița Ghergheşti – Petreşti

Jocurile de mişcare la grădiniţă au o contribuţie importantă la dezvoltarea fizică generală a copiilor,la formarea deprinderilor motrice,la sporirea rezistenţei fizice, a organismului şi, implicit, la realizarea educaţiei intelectule, morale şi estetice. Ele au un rol foarte important în dezvoltarea copilului, ajutând la formarea personalităţii acestuia.
Valoarea educativă a jocurilor de mişcare. Jocurile de mişcare cu reguli trebuie să fie accesibile grupei de vârstă căreia i se adresează. La grupa mică, jocurile de mişcare au reguli simple, la grupele mari, au reguli mai complexe.
Pe de o parte, de bogăţia de idei a jocului, de puterea atracţiei pe care o exercită aceste idei depinde intensitatea emoţiei, a efortului intelectual de voinţă, spiritual de organizare al fiecăruia dintre participanţi la joc. Pe de o parte, fără o bună organizare a colectivului de copii nu este posibilă desfăşurarea cu succes a jocului, prin această depinzând copiii să acţioneze în colectiv şi făcându-i să trăiască viaţă colectivului. Continuarea

Studiu de specialitate – Tentaţia lexicalizării feminine în discursul mass-media

Autor: prof. Raluca Ioana Olariu
Şcoala Gimnazială ”Acad. H. Mihăescu” Udeşti

Portretele sexiste masculine şi feminine se dovedesc a fi larg răspândite în toate textele media, de la reclame la ştiri, de la benzi desenate la ziare şi film. Se poate observa astfel o tendinţă generală conform căreia imaginile femeilor redau în diferite genuri media cele două “profesiuni” de bază ale acesteia, de mamă şi de soţie, (celebra casnică) însoţite şi de ipostaza de victimă; de cele mai multe ori ele sunt prezentate într-o permanentă panică necesitând intervenţia unui bărbat care să le rezolve problemele sau nerăbdătoare să achiziţioneze ultima apariţie în materie de detergenţi sau cosmetice.
Femeile constituie în discursul mass-media un grup special având caracteristici particulare. Sexului feminin îi sunt asociate atribute ca iraţionalitate, dependenţă familială, supunere, lipsa puterii şi autorităţii, exces fizic şi sexual; toate aceste aspecte abundă şi în exemplele lingvistice din presă. Următoarele observaţii sunt sugestive în acest sens:
• Folosirea expresiilor generice masculine care includ referiri la persoane de sex feminin sau care se referă exclusiv la femei: “omul”, “preşedintele”, “dictatorul”, “purtătorul de cuvânt”, “consilierul”, “liderul”, “editorul”, “decanul”, “rectorul”. Continuarea