Numărul 48 / martie 2015

data apariției: 23 martie 2015

Coordonatori: prof. Florina Dragotă, prof. Angelica Ivașcu, prof. Aurica Mălaiu
Colaboratori: prof. Cosmina Mihaela Căpățînă, prof. Ancuța Elena Belicaru, prof. Ileana Florentina Țîrcă, prof. Adina Laura Palcea, prof. Anca Tureac, prof. Viorica Adina Roț

Pentru numărul 49 / aprilie 2015, consultați CONDIȚIILE DE PUBLICARE!

Numărul 48 va fi expediat autorilor în perioada 01 – 10 aprilie 2015. Între timp, puteți descărca numărul 48 de mai jos:

DESCARCĂ NR. 48!

Anunț important!

KolobokÎncepând cu numărul 46/ianuarie 2015 pe site vor apărea: cuprinsul revistei și câteva articole/studii. Toate materialele (articole și studii) se găsesc în ediția tipărită (ISSN 2247-207X), cu apariție lunară. 

Cuprins nr. 48 / martie 2015

  • Issues when translating a text
  • The Victorian Age
  • Studiu de specialitate – Literary translation
  • Studiu de specialitate – Teaching vocabulary
  • Studiu de specialitate – The Brontës, exceptions in the Victorian Literature
  • Studiu de specialitate – The cultural element in literary translations
  • Mistake correction: why we should we do it
  • Mistake correction – why we should NOT do it
  • Studiu de specialitate – Puterea exemplului în educație
  • Studiu de specialitate – Modality and Modals in English. Major Perspectives on Modal Verbs

Continuarea

Eco Junior 2015 în cadrul programului “Să știi mai multe, să fii mai bun!”

Educați în spirit ecologic, copiii sunt cea mai puternică armă pe care o putem folosi pentru a schimba lumea în bine. De aceea, peste 220 de scoli din România și peste 370 de profesori au ales ca în acest an să se implice în Proiectul Eco Junior 2015, realizat de Asociația Drumeții Montane.

Calitatea mediului înconjurător se reflectă direct în viețile elevilor și ale familiilor lor. Activitățile de educație ecologică prin joc ce se vor desfășura în cadrul programului “Să știi mai multe, să fii mai bun!”cu ajutorul profesorilor, cât și cele desfășurate în natură, ajută la constientizarea importanței conservării naturii de către copii.

Proiectul Eco Junior 2015, realizat de către Asociația Drumeții Montane din dorința de a educa cât mai mulți elevi în domeniul ecologic, se va desfășura în perioada 6 – 10 aprilie. Proiectul se adresează tuturor cadrelor didactice din România interesate de educația ecologică si care doresc să se implice ca voluntari în organizarea de activități eco-recreative cu nuanțe ludice. Continuarea

Cuprins nr. 47/ februarie 2015

Teaching writing skills
Studiu de specialitate – Teaching literature strategies
Cei 7 ani de acasă
Studiu de specialitate – Young Learners of English – special characteristics and needs
Studiu de specialitate – Simbolismul românesc, fenomen artistic de paralelism sau de înrâurire?
Studiu de specialitate – Metode folosite pentru cunoașterea copilului
Studiu de specialitate – Egalitatea de șanse în educație
Studiu de specialitate – Personalitatea
Educația interculturală
Zâmbetul unui copil stă în puterea noastră
Valoarea pedagogică a metodei proiectelor în învățământul preșcolar
Dragobetele – semnificație, tradiții, obiceiuri
Legendele – loc primordial în cadrul literaturii suplimentare
Le symbolisme

Continuarea

Întâmplări hazlii din viaţa lui I. L. Caragiale

Autor: prof. Bojescu Camelia
Şcoala Gimnazială Filipeşti – Bacău

Despre viaţa lui Caragiale au circulat în trecut, în special anecdote ori amintiri cu caracter anecdotic. Aceasta nu înseamnă că cei care au înşirat diverse detalii, mai mult sau mai puţin sigure despre Caragiale berarul sau despre Caragiale umblând după împrumuturi s-au lăsat furaţi doar de pitorescul existenţei scriitorului.
Se pretinde că la o conferinţă, în care o ceată pusă la cale de Alexandru Macedonski, ar fi început să-l fluiere, Caragiale-prevenit se vede, scoase un ţignal din buzunar şi se fluiera pe întrecute cu publicul până îl potoli, apoi ieşi cu o încheiere superbă: – Da, domnilor, sunt satisfăcut. Conferenţiar fluierat de public s-a mai văzut, dar public fluierat de conferenţiar , nu cred.
O altă anecdotă plină de farmec care circula pe atunci era asupra unei audienţe avută la rege:
– Maiestate, o să vă rog să mă împrumutaţi cu o mie de lei…
-Regele nu împrumută, regele dă… Continuarea

Studiu de specialitate – Suflul mereu nou al clasicului Eminescu

Autor: prof. Mera Daniela
Colegiul de Industrie Alimentară ,,Elena Doamna”, Galaţi

Eminescu validează o particularitate a spiritualităţiiromâneşti: legătura indestructibilă între modernitate şi clasicitate, regăsită la cei mai valoroşi creatori. Clasicismul se oglindeşte printr-o perspectivă de dulci proporţii, prin armonia aproape cosmică între fiinţa umană şi natură. Elementele care, în creaţia populară, reliefează aceast aspect al vieţii, tărâm al clasicităţii, îndeosebi la români, sunt frunza verde şi codrul. Folclorul se constituie într-un spaţiu al clasicităţii. În creaţia eminesciană se proiectează simultan dimensiunea clasică, dar şi cea modernă.
Tot ceea ce la Eminescu ilustrează cuprinzător natura, vegetalul, împletind elementele senzorialului, toată abundenţa de senzaţii tactile, olfactive, auditive, vizuale, tot acest cumul de senzaţii de concret senzorial pentru crearea ambianţei în care se desfăşoară ora de iubire poate fi asimilat cu poezia simbolistă, ramură a creaţiei moderne de la sfârşitul secolului al XIX-lea. În acest sens, măsura în care miresmele, sunetele, culorile interferează, exprimă un Eminescu deschis spre înnoire. În clipele de dragoste din sublima oră de iubire, se descoperă ceea ce critica modernă apreciază a fi o vară a erosului, o admirabilă împlinire, în realitate armonizarea fiinţei cu ceea ce înseamnă forţa germinativă a erosului în univers.
În Scrisoarea IV, de pildă, prima parte adânceşte sensurile erosului poetului, cu dorinţa intensă pentru împlinirea absolutului în iubire; cea de-a doua, teribila prăbuşire, mirajul iubirii. Scena de iubire între castelană şi cavaler se produce într-o atmosferă văratică. Acest lexem înglobează cuprizător erosul plenar, petrecut în ambianţa regenerativă a naturii, care exaltă de plăcerea sevelor pământului. Pe lac plutesc dalbe lebede, împrejur flori gingaşe anină printre zăbrelele balconului, roze de Şiraz, de un roşu-viu şi liane felurite risipesc pete de culoare, totul este vegetal, înţesat de frumuseţe, pace, în iarba înflorită ,,somnoros suspin-un greier“. ,,E atâta vară-n aer, e atât de dulce zvonul“ …
Cântecul greierului, murmurul naturii sunt percepute auditiv plenar. Mireasma ierburilor este resimţită peste tot, trandafirul se proiectează peste coardele chitarei. Natura sublimă din noaptea de vară este însufleţită de eros. În viziunea poetului, virtuala întâlnire de dragoste s-ar fi petrecut, membrii cuplului ar fi plutit pe ape, iubirea s-ar fi reflectat pe natura atotcuprinzătoare, pe cosmos. Într-o fericire deplină, ei trec dincolo de tărâmul care delimitează realul de ireal.
În Sara pe deal, de pildă, o împletire de imagini vizuale, auditive, cinetice ţes diferite traiectorii în locul dintre vale şi deal unde se regăsesc îndrăgostiţii. El, din vale, se precipită spre vârful dealului unde, ca pe un munte cosmic vegheat de salcâm ca de un arbore al vieţii, de un axis mundi, ea îl aşteaptă.Întâlnirea nu se realizează însă. Splendida imagine finală, de o candoare şi un hieratism rar, izvorăşte dintr-o accelerare a unei fantezii aprinse spre un viitor stăvilit pentru a prelungi nesfârşit utopica clipă de dragoste: ,,Ne-om răzima capetele unul de altul/ Şi surâzând vom adormi sub înaltul,/ Vechiulsalcâm.//“. (FRAGMENT)

Să salvăm Pământul!

Autor: prof. înv. primar și preșcolar Florea Simona
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Micești

“Natura, binefăcătoare, munceşte pentru a restabili ceea ce omul nu încetează să distrugă.“ (Le Comte de Buffon)
Cel mai preţios dar pe care şi-l poate dori cineva este viaţa. Noi toţi am primit-o în dar şi acest lucru ne face să ne gândim serios cum trebuie să o trăim. Atunci când începe viaţa începe şi călătoria noastră. În toată această mare călătorie de pe pământ nu căutăm decât bucurie. Căutăm bucurie oriunde ne găsim. Se pare că această enigmă a bucuriei nu poate fi înţeleasă decât atunci când o găsim cu adevărat şi când simţim că necazurile din jur se împrăştie ca norii după ploaie urmând să răsară binefăcătorul soare. Şi de parcă nu ar fi deajuns această viaţă plină de împliniri şi bucurii, ni se mai adaugă şi curcubeul având ca reprezentant natura. Aşadar, primeşti o viaţă şi ca setul de binecuvântări să fie complet ţi se pune la dispoziţie şi o “casă”. Pământul reprezintă, pentru fiecare dintre noi “casa”, deşi fiecare percepem diferit acest cuvânt şi uităm că locuim cu toţii în aceasta “casă“. Noi suntem răspunzători pentru îngrijirea acestei planete şi trebuie să luptăm împreună spre înflorirea ei. Atunci când primeşti un dar este foarte important cum îl întrebuinţezi, ce condiţii îi oferi şi cât respect îi datorezi. Cu toţii aparţinem acestei Planete şi avem dreptul şi obligaţia să o întreţinem aşa cum ne-a fost dată.
Cu siguranţă majoritatea am observat că în ultimii ani am început să adoptăm o oarecare atitudine de neglijenţă faţă de propria noastră “casă”, fiind pe cale să devenim chiar noi inamicii propriului cămin. Dacă am fi lipsiţi pe o mică perioadă de timp de calitatea aerului, a apei, a hranei şi a altor beneficii ale Pământului, poate am înţelege mai bine dreptul la viaţă al Terrei. Felul în care noi avem grijă şi respectăm acest drept, demonstrează dorinţa noastră de a trăi. Din păcate, parcă nu dorim să trăim şi poate fără să ne dăm seama, ne distrugem propria viaţă. De ce nu încercam să salvăm planeta, să o facem mai bună, mai curată şi să renunţăm la mizeria ce ne înconjoara? Poate suntem prea comozi şi nu ne pasă de viaţa Terrei fără să conştientizăm faptul că viaţa ei influenţează viaţa noastră.
Ai primit în dar o viaţă şi totodată condiţiile cele mai bune pentru desfăşurarea activităţilor zilnice. Suntem înzestraţi şi cu intelect de care putem să ne folosim. Ce ne rămâne de făcut? Să păstrăm ceea ce ni s-a oferit în dar- atât viaţa cât şi mediul. Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea noastră pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apă curată şi pentru a putea folosi din plin beneficiile naturii. (FRAGMENT)

Studiu de specialitate – Verbul

Autor: prof. înv. primar Boambeşi Ana Iulia
Şcoala Primară Nr. 1 Comuna Miceşti, jud. Argeş

Definiţie: Partea de vorbire flexibilă care se conjugă şi care exprimă acţiunea, starea sau existenţa.
Din punct de vedere morfologic, felurile verbului pot fi:
– personale: a scrie, a mânca, etc.;
– impersonale (unipersonale): a ploua, se pare, etc.;
– auxiliare: a vrea, a fi, a avea.
Din punct de vedere sintactic, verbele pot fi:
– predicative propriu-zise;
– auxiliare sintactice (predicative copulative);
– nepredicative.
Categorii gramaticale:
1. Conjugare: I (la modul infinitiv se termină cu „–a”); a II-a (la modul infinitiv se termină cu „-ea”); a III-a (la modul infinitiv se termină cu „-e”); a IV-a (la modul infinitiv se termină cu „-i” sau „-î”).
2. Diateză: Activă (a vorbi); Reflexivă (a se certa); Pasivă (a fi lovit).
3. Moduri: Continuarea

Eşecul la învăţătură în cadrul etniei rrome

Autor: prof. Gergeac Daniela
Şcoala Gimnazială Scoarţa, jud. Gorj

Frecvenţa destul de ridicată cu care se produce acest fenomen în rândul elevilor din ţara noastră, ne obligă să-l abordăm cu toată seriozitatea şi responsabilitatea.
Putem vorbi de eşec/insucces la învăţătură atunci când există o serie de situaţii precum: abandonarea precoce a şcolii; decalaj între potenţialul personal şi rezultate; părăsirea şcolii fără o calificare; incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice; eşecul la examenele finale; inadaptarea şcolară etc.1 C. Cucoş evidenţiază două tipuri de eşec şcolar: unul cognitiv, cu referire la incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice şi unul necognitiv, atunci când elevul se confruntă cu incapacitatea de adaptare la exigenţele mediului şcolar. În ambele situaţii elevul poate ajunge în situaţii de corigenţe, repetenţii, nu promovează examenele, abandon. S-au observat, de asemenea, şi alte manifestări negative ce ţin de insuccesul şcolar: preferinţa pentru anturaje nepotrivite, conflicte în cadrul şcolii/familie, atitudine ostilă faţă de şcoală, comportament agresiv atât verbal cât şi fizic, săvârşirea de fapte ilegale, dezechilibre emoţionale.
Cauzele eşecului şcolar sunt multiple şi ţin de o serie de factori atât de natură individuală cât şi familială şi şcolară. Continuarea

Studiu de specialitate – Influența educativă a dramatizărilor

Autor: prof. înv. primar Chirițoi-Miron Marinela
Școala Gimnazială Nr. 1 Pădureni, Jud. Vaslui

Dramatizarea constituie un prilej deosebit de util prin care se poate face educație elevilor. Având în vedere acest aspect, am căutat ca la disciplina Dezvoltare personală, la clasa pregătitoare, să le sugerez elevilor jocuri în care să reproducă unele poezii scurte, cu conținut simplu, dar cu reale calități educative.
Am ținut seama ca poeziile pe lângă un bogat conținut educativ să vizeze și unele trăsături negative de comportament, care se mai manifestă la unii copii și pe care urmăream să le corectez. Astfel, am distribuit roluri elevilor care au dovedit un grad mare de timiditate, ori altora care prezentau carențe educative: îngâmfare, răsfăț, neascultare etc. În acest scop am folosit poezia pe roluri. Aceasta constituie un procedeu deosebit de util și de eficace, fiindcă participă mai mulți elevi, fiecare având sarcina să spună doar o strofă, uneori tocmai pe aceea care i se potrivește.
Pe școlari i-am orientat, în primul rând, să interpreteze conțient rolul, să-l înțeleagă și să-l trăiască. În al doilea rând, am urmărit să le sugerez scopul învățării unei astfel de poezii și numai după aceea am trecut la învățarea poeziei pe strofe, fiecare strofă constituind un rol. Continuarea

Molière şi Caragiale, contemporanii noştri

Autor: prof. Cristina Codruța Bota
Școala Gimnazială Nr. 3 Calea Mare, Jud. Bihor

O idee străveche reapare ori de câte ori ne gândim la opera celui mai mare comic francez: aşa cum Corneille a creat tragedia, Molière a creat comedia. Molière este unul dintre autorii la care genul comic se regăseşte în structura sa. Opera lui e un “moment de întoarcere“ la comedie în sine, la câteva dintre modalităţile ei străvechi. La Molière comedia este “deghizat“ clasică, pentru că genul comic a apărut ca gen neclasic şi Molière a scris comedii în sensul originar al cuvântului.
Molière a reactualizat “concurenţa“ şi colaborarea între cele două forme fundamentale de comedie, cea “populară“ şi cea “literaturizată“. El a demonstrat că opera marilor autori comici este un moment de sinteză a celor două direcţii de evoluţie a genului. În valorile vechii comedii modificate de Molière este şi râsul mimic, dar râsul se rafinează la Molière. În opera sa râsul mimic nu mai are libertatea de odinioară, se transformă parţial în ironie.
Molière a încercat să “clasicizeze“ comedia, a adaptat-o la veacul său, prin gustul pentru analiza psihologică, prin fixitatea şi generalitatea unor tipuri, prin diminuarea “vulgarităţii“ farsei franceze vechi. De asemenea, Molière a “civilizat“ caricatura, a interiorizat-o, a făcut din stupidul comediei tradiţionale un “om de curte“. Prin Molière, teatrul comic ajunge la conştiinţa de sine şi actualitatea scriitorului comic se verifică pentru noi cu atât mai mult cu cât istoria mai recentă a teatrului modern este istoria revenirii artei dramatice la conştiinţa de sine. Alura modernă a comediilor vine şi din specificul lirismului molieresc.
Actualitatea scriitorului se vădeşte astfel atât din punct de vedere al structurii comediei, cât şi din punct de vedere tematic. Marele actor-dramaturg a ilustrat, ca om de teatru, acea vocaţie a artei dramatice de a fi o artă autonomă.
Pentru a-l prezenta pe “etern actualul Caragiale“ putem porni de la ipoteza critică a lui Eugen Lovinescu, care este următoarea: “eroii lui Caragiale sunt reprezentativi, dar numai pentru o epocă mărginită; ei sunt tipici. În închegarea lor intră ceva şi din sufletul omenesc, din toate vremile, dar intră totodată şi prea multe lucruri legate de nişte împrejurări restrânse, ce tind să dispară cu desăvârşire.
Prin menirea aceasta, repede a moravurilor noastre, surpă mereu însemnătatea comediilor lui Caragiale. Limba chiar în care sunt scrise este închegarea unei limbi desfigurate, dintr-un moment dat şi în anumite pături sociale. … în cincizeci de ani nu va rămâne nici cea mai mică urmă din atmosfera morală a operei lui Caragiale; amintirea republicii din Ploieşti sau a gărzii civice se va fi risipit de mult. Într-o sută de ani, fiecare rând din O scrisoare pierdută va trebui însoţit de o pagină de comentarii.“ (Liviu Papadima, Comediile lui I.L.Caragiale, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 22) (fragment)

Studiu de specialitate Jocuri distractive pentru școlari – Paleoaritmetica

Autor: prof. Groșanu Cristina Ligia
Școala Superioară Comercială “N. Kretzulescu”, București

Paleoaritmetica reprezintă tehnica de reconstituire a unei operații aritmetice cu numere întregi din care lipsesc total sau parțial cifrele.
Pentru rezolvarea unor astfel de exerciții trebuie să se țină seama de câteva reguli:
– într-un exercițiu în care cifrele sunt înlocuite (parțial sau total) cu litere sau cu alte simboluri, acolo unde se repetă litera sau simbolul, se repetă obligatoriu și cifra înlocuită
– trebuie să se țină cont în rezolvarea exercițiului de orice detaliu sau prezentare grafică a exercițiului
-acolo unde lipsesc cifrele, fără să fie înlocuite prin litere sau simboluri, trebuie dată atenție poziției semnelor care indică locul numerelor
Ex. 1 Impărțiți numarul 13 în două, astfel încât în fiecare parte să rezulte 8 Ex. 2: Reconstituiți operațiile:
A P A R A R E+
P A R A R E
A R A R E
R A R E
A R E
R E
E
1 4 4 2 7 0 8

Ex. 3: Așezați 9 cifre de 9 în așa fel încât prin folosirea semnelor adunării și scăderii să obtineți un total egal cu 9.
Ex. 4: Puneți în locul căsuțelor cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 folosindu-le o singură dată, astfel încât adunarea: _ _ _ + _ _ _ =_ _ _ să fie corectă.

Numărul 47 / februarie 2015

rev47data apariției: 20 februarie 2015

Coordonator: prof. Georgeta Cîrstea
Colaboratori: prof. Cristina-Elena Veleșcu, prof. Alexandra Daniela Mihai, prof. Daniela Cristea, prof. Cristiana Ligia Groșanu, prof. Mihaela Alina Novacianu, prof. Ioana Nendrean, prof. Daniela Mera, prof. Violeta Cătălina Bulai, prof. Ana-Maria Lungu, prof. Camelia Bojescu, prof. Marinela Chirițoi-Miron

Pentru numărul 48 / martie 2015, puteți trimite articolele până pe 13 martie 2015*! Articolele trimise după această dată vor apărea în numărul 49 al revistei, respectiv numărul pe luna aprilie 2015. Vă rugăm să citiți cu atenție CONDIȚIILE DE PUBLICARE și Materiale acceptate dar și pagina Cum devin colaborator/coordonator!

*Precizare: Ne rezervăm dreptul de a modifica termenul de trimitere a materialelor (vom anunța pe site în timp util!) în cazul în care acestea depășesc 100 pagini de revistă.

Numărul 47 va fi expediat autorilor în perioada 26 februarie – 12 martie 2015. Cuprinsul va apărea pe site în perioada următoare.

Cuprins numărul 46/ianuarie 2015

Studiu de specialitate – Aspecte mai puțin uzuale ale subiectului exprimat
Studiu de specialitate privind fenomenul consumului de droguri la nivelul clasei de elevi
“Regele” Verb
Avantajele curriculumului centrat pe competențe
Profesorul și curriculumul centrat pe competențe
Studiu de specialitate – Explicitly teaching story structures to primary grade children
Studiu de specialitate – Teaching grammar to children with specific language impairment
Studiu de specialitate – Learning strategies: Reading
Studiu de specialitate – Strategies for studying and remembering information
Activitatea la clasele cu predare simultană – avantaje și dezavantaje Continuarea

România – Ungaria – Serbia: pentru a VII-a oară împreună la ENREG ENERGIA REGENERABILA® 2015!

Cel mai mare târg pe energie regenerabilă și eficiență energetică în construcții și renovări din vestul țării, ENREG ENERGIA REGENERABILA® va reveni pentru a VII-a oară, între 4-6 martie 2015, la Expo Arad. 

Pentru a veni în sprijinul investitorilor în acest domeniu noua schemă feed-in tariff (FIT) urmează a fi aprobată în România. Aceasta a fost mult discutată de la sfârșitului anului 2012 și anticipată cu mare interes de către dezvoltatori și investitori în energie solară.

Astfel, ENREG va fi marcat de o serie de întâlniri, workshop-uri și conferințe importante care vor dezbate aspecte practice, tehnice și legislative cu privire la tematici din sfera regenerabilelor: energie solară fotovoltaică, biogaz, cogenerare, hidroenergie, energie din lemn, eficiență energetică în clădiri, energie din deșeuri, iluminat cu LED, consultanță și altele. Continuarea

Studiu de specialitate – Artă populară – Obiceiuri de iarnă

Autor: prof. ing. Dorofteiu Carmen Iuliana
Liceul “Alexandru cel Bun”, Botoșani

calutDragă cititor,
Dacă paşii te poartă în nordul Moldovei, ţinut încărcat de legendă şi istorie, cutează a poposi şi în satul Băluşeni, judeţul Botoşani. La 22 km de Botoşani.
Zona folclorică a satului Băluşeni insuficient explorată până azi, este destul de bogată în ceea ce privesc obiceiurile de iarnă. Sărbătoarea „Anului nou” se înscrie ca o notă distinctă a tradiţiilor în prezent. Cu prilejul sărbătoririi Anului Nou sunt prezentate datini şi obiceiuri trecute cu grijă de la o generaţie la alta.
Jocul de căiuţi, capre, urşi asigură sărbătoririi o adevărată paradă ca fantezie populară. Demne de menţionat sunt şi colindele – materiale de mare frumuseţe, ce prevestesc „Naşterea Mântuitorului”, conţinând urări, pilduiri către cel colindat. Versurile au conţinut religios din care se desprind idei filozofice şi mature. Aceste trăiri religioase sunt prezentate şi în obiceiurile de iarnă a localităţii. Continuarea

Regele Verb

Autor:  prof. Florentina Dache, grad didactic II,
Şc. Gimnz. „Negoiţă  Dănăilă”, Buceşti, Ivești, Galați

            Ştim că toate poveştile sufletului nostru încep cu „A fost odată”…  Dacă nu toate, …, sper că aceasta cu siguranţă… Aşadar, A FOST ODATĂ, MAI ESTE ÎNCĂ şi VA MAI FI un  rege, Flexibil, cum puţini se întâlnesc, VERBUL. Bătrânul rege, nucleu al comunicării, domnea peste un vast ţinut, cel al Categoriilor Gramaticale.

Pe lângă anii mulţi care-l copleşeau, singurătatea nu-l atinsese, pentru că avea  patru fiice, toate una şi una! Mândria bătrânului tată era evidentă, căci fiecare prinţesă se distingea astfel: prima dintre ele, Conjugarea I purta diadema „-a”; Conjugarea a II-a purta diadema „-ea”; Conjugarea a III-a diadema „-e”, iar mezina, Conjugarea a IV-a, purta, alternativ, diademele -i şi –î. Continuarea